De trei luni, nu a mai vãzut-o nimeni!

Jurnal de Vaslui

 MISTER Mâine se împlinesc exact trei luni de când Adriana Elena Motas a dispãrut fãrã urmã în timpul unei pauze de la Colegiul Tehnic “Al. I. Cuza”. În tot acest timp politistii si familia au cãutat-o neîncetat, dar în zadar. Pãrintii fetei au lipit sute de afise pe stâlpii de iluminat din Bârlad, dar si din celelalte localitãti din jur, sperând cã cineva o va recunoaste si va putea oferi informatiile necesare pentru a fi gãsitã. Minora, domiciliatã în comuna Ciocani, fãcea naveta în fiecare zi la Bârlad, pentru a merge la scoalã.
Adriana Elena Motas, în vârstã de 16 ani, din comuna Ciocani, a dispãrut pe data de 5 martie, într-o pauzã, de la Colegiul Tehnic “Al. I. Cuza” din Bârlad, fãrã a anunta pe nimeni. În acea zi, ea a întârziat la prima orã, iar dupã douã ore a plecat, înainte de terminarea cursurilor, fãrã a spune colegilor care este motivul. De atunci ea nu a mai ajuns acasã si nimeni nu stie încotro s-a dus. Pãrintii minorei trãiesc de de atunci o adevãratã dramã. Zi de zi ei sperã cã Adriana Elena va intra pe poarta casei si le va spune cã este bine. În paralel cu activitãtile politistilor, familia a lipit mai multe afise pe stâlpii din Bârlad si din localitãtile limitrofe, sperând cã cineva o va recunoaste si va putea oferi informatiile necesare pentru a o gãsi. “Pânã în prezent politistii Biroului de Investigatii Criminale Bârlad nu au reusit sã o identifice pe tânãrã. În continuare se desfãsoarã activitãti specifice pentru gãsirea minorei, aceasta fiind datã si în urmãrire nationalã. Reamintim cã la data disparitiei minora era îmbrãcatã cu o geacã imitatie de piele de culoare albastru închis, blugi de aceeasi culoare si o pereche de ghete cu blanã si siret. Semnalmente: înãltime aproximativ 170 cm, pãr negru lung, ten alb, ochii verzi, iar pe frunte are o cicatrice de circa un centimetru. Cine o recunoaste sau poate oferi anumite informatii despre ea este rugat sã apeleze numãrul unic de urgentã 112 sau sã se prezinte la cea mai apropiatã sectie de Politie”, a declarat comisar sef Vasile Chelaru, comandantul Politiei Bârlad. Adriana Elena Motas învãta destul de bine la scoalã si era lãudatã de cadrele didactice. Nimeni de aici nu-si explicã ce s-a întâmplat în acea zi, de 5 martie. De asemenea, pãrintii fetei au declarat cã între ei nu a existat niciun conflict, oricât de mic. Dimpotrivã, era o relatie deschisã, iar din punct de vedere material nu-i lipsea nimic. Adriana Elena Motas mai are o sorã în vârstã de 16 ani si un frate mai mic, de 5 ani.

Copil în comã, dupã ce a bãut jumãtate de litru de rachiu

Jurnal de Vaslui

A bãut rachiu pânã a lesinat. Un copil în vârstã de 9 ani din localitatea Valea lui Darie a ajuns la spitalul din Vaslui în comã alcoolicã, în urmã cu douã seri. Bãiatul a gãsit sticla prin casã si nu s-a lãsat pânã nu a terminat-o. Sora lui l-a gãsit inconstient si a dat alarma. Un echipaj din cadrul Serviciului Judetean de Ambulantã l-a transportat pe copil la spital, în comã profundã. În scurt timp, acesta si-a revenit. “A bãut rachiu. Aveam în casã o sticlã ascunsã, el a gãsit-o si a bãtut-o toatã. L-am gãsit cu sticla lângã el, tremura si mi-am dat seama ce a fãcut. E mult pentru un om mare, dar pentru un copil?! Putea sã moarã!”, a spus bunica. Dupã ce mama copiilor a plecat la muncã în strãinãtate, bãtrâna are grijã cum poate de cei patru nepoti, cu vârste cuprinse între 9 si 17 ani. Ea recunoaste cã este depãsitã de situatie si cã are nevoie de ajutor. Reprezentantii Directiei pentru Protectia Copilului Vaslui au început o anchetã în acest caz, la finalul cãreia vor stabili dacã bãiatul si cele trei surori ale sale mai pot rãmâne sau nu în grija bunicii.

Dan Marian, singurul parlamentar PDL din judet!

Jurnal de Vaslui

 SURPRIZÃ Din doi parlamentari pe care PDL îi avea în judetul Vaslui a mai rãmas doar unul. Deputatul Sergiu Vizitiu si-a anuntat asearã plecarea la UNPR. O veste extrem de proastã pentru senatorul Dan Marian, pentru cã, în aceste conditii, rãmâne sã se strãduiascã singur sã resusciteze o organizatie, aflatã pe patul de moarte. Singurul ajutor rãmâne omul de afaceri Mihai Iacob, zis Himalaya!
Dupã alegeri, Dan Marian s-a putut consola cu faptul cã, în conditii potrivnice, au iesit doi parlamentari PDL în judetul Vaslui. Acum, însã, consolarea nu mai tine. Deputatul Sergiu Vizitiu a anuntat cã renuntã la PDL pentru UNPR. “În campania electoralã mi-am luat mai multe angajamente, atât fatã de electoratul din judetul Vaslui cât si fatã de oamenii care m-au spijinit, primari, consilieri, oameni care au fãcut parte din staff-ul electoral. Am ales sã mã înscriu în UNPR tocmai pentru a putea sã onorez aceste angajamente electorale. Pentru mine este un pas important pentru cã sunt mai tânãr în politicã si nu vreau ca cei de la PDL sã fie supãrati pe mine. Veti vedea cã UNPR va deveni o fortã în politica româneascã. Nu am fugit la putere, ci doar am pus umãrul la o constructie nouã, în care cred”, a declarat Sergiu Vizitiu.
Dan Marian nu e supãrat
Presedintele Organizatiei PDL Vaslui a declarat cã, în ciuda plecãrii din partid, deputatul Vizitiu rãmâne un prieten bun si nu regretã cã l-a convins sã intre în politicã. “Am aflat cã domnul deputat Sergiu Vizitiu are aceastã optiune politicã. Rãmâne însã unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Nu regret faptul cã, în urmã cu câteva luni, l-am convins sã intre în politicã, în echipa PDL si a fost un succes atât pentru mine cât si pentru el. Sunt convins cã va lupta, în continuare, pentru a-si duce la îndeplinire angajamentele electorale cã, în politicã, nu trebuie sã spui niciodatã. Cred, totusi, cã timpul îl va convinge cã locul sãu este tot la PDL. În altã ordine de idei, duminicã Organizatia Judeteanã PDL Vaslui va organiza într-un cadru festiv, Ziua Partidului, ocazie cu care ne vom întâlni cu alesii local PDL si vom discuta si despre acest subiect al plecãrilor sau venirilor. Asta e politica, n-am inventat-o noi!”, a declarat senatorul Dan Marian.

Ori luptãm ori murim otrãviti de Chevron!

Jurnal de Vaslui

Marsul de pe 27 mai va fi decisiv
RÃSCOALÃ Grupul de Initiativã al Societãtii Civile Bârlad (GISCB) va organiza pe 27 mai un mars împotriva explorãrii si exploatãrii gazelor de sist si se sperã la o participare masivã a celor din localitate si din împrejurimi. Mai mult, sfidarea autoritãtilor bârlãdene, care au decis ca marsul sã se desfãsoare de la FEPA la Centrul de Afaceri, adicã la marginea orasului, a iritat bârlãdenii si Organizatiile Ecologice din România. La Bârlad vor fi concentrate echipe ale televiziunilor centrale, vor veni televiziuni internationale si se anuntã participarea unui consilier american din statul Pennsilvania – acolo unde s-a interzis Chevronului sã mai foreze deoarece au distrus mediul înconjurãtor si au deteriorat sãnãtatea oamenilor.
Luni, 27 mai, Realitatea TV este la Bârlad – cu Rares Bogdan si Andreea Cretulescu. Ei vor face, în direct, o emisiune despre pericolul Gazelor de Sist. Multi locuitori ai judetului Vaslui au urmãrit emisiunea realizatã acum câteva zile la Vama Veche, la care a participat de la Bârlad ca reprezentant al GISCB ing. Ovidiu Tiron. Emisiunea de atunci a avut peste trei milioane de telespectatori si s-au primit peste 150 000 de mesaje pe site-ul televiziunii, ceea ce nu s-a mai întâmplat în istoria TV. De aceea s-au decis cei de la Realitatea sã facã urmãtoarea emisiune pe 27 mai, la Bârlad, orasul devenind fanionul românesc în lupta contra gazelor de sist si a Chevron. La mars si-au anuntat participarea Asociatia “România Fãrã Ei”, “Vama Verde”, manifestanti contra gazelor de sist din Constanta si corespondenti ai mai multor televiziuni nationale si internationale. GISC Bârlad nu vrea sã dezvãluie încã ce strategie va folosi, pentru a contracara nesimtirea autoritãtilor locale care i-au expediat pe manifestanti la periferia orasului, din motive lesne de înteles: sã nu aibã surprize neplãcute si sã minimalizeze protestele. Deocamdatã se vehiculeazã faptul cã la marsul si mitingul de protest care se vor desfãsura pe 27 mai, va participa un consilier din Pennsilvania, care va aduce cu el mãrturii a ceea ce s-a întâmplat în statul sãu, cum a fost distrus mediul înconjurãtor si de ce s-au interzis gazele de sist în acel stat.

Smecherii de la Chevron

Jurnal de Vaslui

CIUDÃTENIE ….Discutiile pentru obtinerea acordului de mediu pentru extragerea gazelor de sist se fac la Bucuresti, desi legal trebuiau sã aibã loc la Vaslui.
PILOSI …Chevron vrea sã sarã etape importante în obtinerea acordului de mediu pentru forajele din Pãltinis, Silistea si Popeni, fiindu-le teamã cã protestele la adresa lor se întetesc. Ajutati de unii politicieni din judet, care au fãcut presiuni La Agentia de Protectie a Mediului Vaslui, în România s-a înregistrat un nou record în materie de circuite birocratice: au fost comprimate 15 zile în care se puteau face observatii si contetatii pe marginea proiectului tehnic de forare si extragere a gazelor de sist, în doar câteva ore, asta în conditiile în care si pentru obtinerea avizului de mediu pentru un gard, un cetãtean obisnuit are de asteptat douã luni. Pentru Chevron dureazã doar câteva zile. Acest lucru a fost posibil, invocându-se zilele libere de Paste si 1 Mai
Chevron România a anuntat vineri, 27 aprilie 2013, publicul interesat cã a depus la sediul Agentiei de Protectie a Mediului (APM) Vaslui solicitarea de obtinere a acordului de mediu. Este ultima hârtie de care mai au nevoie pentru a începe forãrile în cele trei locatii din judet: Pãltinis (com. Bãcesti), Silistea (com Pungesti) si Popeni (com Gãgesti). Reamintim cã la sfârsitul lunii decembrie2012, au obtinut repede de la Consiliul Judetean (CJ) Vaslui certificatul de urbanism, fãrã ca polulatia sã fie mãcar anuntatã tinând cont de protestele vehemete care avuseserã loc la Bârlad. Folosind aceeasi tehnicã ca anul trecut, când în preajma sãrbãtorilor obtineau acordul CJ pe sest, acum vor sã sarã niste etape impotante în dezbaterea proiectului de la APM, anuntând cã au depus hârtiile pentru acordul de mediu chiar înainte pe Paste, stiind cã vasluienii sunt acum mai preocupati de cozonaci si ouã rosii decât de problemele de mediu. Mai mult, folosindu-se de zilele libere pe care guvernul Ponta le-a dat functionarilor, au comprimat perioada de 15 zile în care se puteau face observatii si contestatii la memoriul tehnic, la numai 6 ore, practic fãcând imposibil acest fapt.
Ce este acest memoriu tehnic
Pentru a obtine avizul de la APM, Chevron România a depus la dosar un memoriu tehnic prin care detaliazã metoda extragerii de sist si impactul asupra mediului. Cu alte cuvinte, dau detalii tehnice la modul cum foreazã, la adâncimea puturilor, cantitãtile de apã pe care le folsesc la foraj, substantele chimice pe care le introduc în foraj, ce se întâmplã cu apele reziduale si alte detalii tehnice. Publicul interesat, conform legii, ar avea acces la acest dosar timp de 15 zile, în care poate depune observatii si poate pune întrebãri. Având în vedere valul de proteste care au la bazã temerile cã în urma explorãrii si exploatãrii gazelor de sist mediul va fi poluat, este clar cã foarte multi vasluieni ar fi vrut sã depunã observatii. Numai cã, cei de la Chevron, în complicitate cu cei de la APM, au redus perioada de 15 zile la numai sase ore, folosind o smecherie ieftinã. Cum s-a ajuns aici si cum au reusit aceastã performantã este greu de înteles, dar având în vedere vehementa cu care Dumitru Buzatu sustine acest proiect, nu-i greu de anticipat. Dacã astã varã era în fruntea bârlãdenilor si le promitea cã alungã americanii din judet, fiindcã aduc moartea, iatã cum acum îi ajutã sã sarã etape importante pentru a da drumul la lucrãri.
Filmul evenimentelor
Pe datã de 16.01.2013, Chevron România depune solicitarea de obtinere a acordului de mediu la APM pentru a putea începe forãrile la Pãltinis, Silistea si Popeni. Cei de la APM analizeazã dosarul si cer unele lãmuriri, cum ar fi: specificarea modului de eliminare si valorificare a deseurilor, specificarea cantitãtilor de apã uzatã tehnologic la fiecare sondã, volumele habei de colectare a apei uzate, cantitatea de apã uzatã ce trebuie transportatã la statiile de epurare, modul de gestionare a gazelor interceptate a procesului de foraj si specificarea substantelor chimice periculoase. Pe data de 24.04.2013 acestia depun toate documentele cerute si APM trebuie sã fixeze în termen de 15 zile lucrãtoare data primei sedinte a comitetului de analizã tehnicã (CAT), care practic înseamnã începerea dezbaterilor publice. Numai cã, cei de la APM, dupã ce fac anuntul pe datã de 27.04.2013, pun sedinta CAT pe 29.03.2013 si lasã termen doar de o zi (mai exact sase ore) pentru ca publicul interesat sã depunã observatii. Rãspunsul oficialilor este halucinant, la întrebarea reporterilor VRN, „de ce nu s-a respectat termenul de 15 zile?”. Iatã declaratia Mihaelei Budeanu, oficial din cadrul APM: „Dacã am fi pus sedinta peste 15 zile, ar fi însemnat cã ea coincide cu a doua zi de Paste si este liber. Cum de pe 1 mai si pânã pe 6 mai suntem liberi, nu puteam pune sedinta decât luni sau marti (nr. 29 sau 30 aprilie). Dacã am fi pus sedinta pe 7 mai am fi iesit din termen. Din acest motiv, am fost nevoiti ca termenul de depunere a observatiilor sã fie asa de mic”, uitând cã legea prevede 15 zile lucrãtoare.
Concidente ciudate
În ziua de 27 aprile, când publicul putea cere dosarul Chevron, între orele 8.00 si 14.00 pentru a face observatii la modul de extractie a gazelor de sist, la APM bãtea vântul. Toatã suflarea, de la director în jos, era plecatã la o actiune în comuna Rebricea si nimeni nu putea oferi detalii celor interesati. Mai mult, pagina de internet a institutiei nu functiona, unde teoretic puteai avea acces la memoriul tehnic, pentru a putea face observatiile. „Nu este vina noastrã cã din cauza furnizorului de internet, site-ul nostru nu a functionat, iar actiunea era programatã de foarte mult timp. Cei care aveau de depus observatii la proiectul Chevron le puteau pune pe fax si nu vãd cu ce-i deranjau cã în institutie nu era directorul”, a declarat Mãdãlina Nistor, director APM.
Sedinte CAT la Bucuresti, pentru ca cei care se opun sã fie purtati pe drum
Un alt lucru deranjant este faptul cã sedintele CAT se vor tine la Bucuresti, unde 17 persoane din Vaslui trebuie sã batã drumul în capitalã. „Noi am refuzat sã facem analizele la Vaslui pentru cã nu avem specialisti pregãtiti pentru a evalua acest dosar. Acesta este motivul pentru care am declinat competenta celor de la centru” a mai spus directorul APM. Componenta CAT a fost stabilitã prin ordinul prefectului si din comisie fac parte si cei trei primari din Bãcesti, Pungesti si Gãgesti care au un mandat clar din partea consiliilor locale sã se opunã. Este cunoscut cã 14 comune au adoptat în CL hotãrâri ca pe teritoriul comunelor lor este interzisã exploatarea si explorarea gazelor de sist. Probabil, mutându-se aceste sedinte la Bucuresti, Chervron-ul mizeazã cã primarii nu vor face deplasarea în capitalã ori de câte ori este nevoie. Horatiu Cãrãusu, primarul din Bãcesti, intrigat de repeziciunea cu care se încercã sã se treacã peste dezbaterea publicã este hotãrât: „Am plecat de duminicã la Bucuresti, ca sã fiu sigur cã ajung la aceastã sedintã, unde le voi spune tuturor cã locuitorii din Bãcesti nu vor gaze de sist si sonde pe teritoriul comunei lor. Am mandat clar de la Consiliul Local si nu mã joc. Totusi este foarte curios cã joi (.n.r. 26 aprilie) au pus pe geamul primãriei cã se pot face observatii pe marginea obtinerii avizului de mediu, iar APM a stabilit doar câteva ore pentru depunerea lor. Noi am trimis punctul nostru de vedere pe fax, fiindcã nu am fi reusit sã venim de la Bãcesti cu masina în termenul scurt fixat de ei”, a spus primarul. De retinut cã din Cat doar patru persoane sunt din Bucuresti si nu întelegem de ce 17 persoane din Vaslui trebuie sã plece spre capitalã, când mai usor era ca „specialistii” din structura centralã a APM sã facã deplasarea la Vaslui. Este clar cã se doreste ca dezbaterile sã fie fãcute pe teren neutru si în termen cât mai scurt.

Boieri pe banii statului! (video)

Jurnal de Vaslui

 DEZMÃT LA ANIF VASLUI!
SMECHERI La Agentia de Îmbunãtãtiri Funciare, filiala Vaslui, lucrurile au scãpat de sub control, de când la conducere a ajuns Cezar Anton. Având domiciliul în Husi, noul director face naveta pe banii statului, de la 1 noiembrie, zi de zi, în timp ce salariatii sãi de la Bârlad sau Husi se urcã în microbuz sau tren si ajung la serviciu la Vaslui. În sase luni de zile, Anton a produs o gaurã în bugetul de stat de câteva zeci de milioane de lei vechi, numai la combustibil, sumã la care se adaugã încã jumãtate de miliard de lei vechi plãtitã din ordinul directorului cãtre un service din Husi, Pan European SRL, “autorizat” sã repare masinile ANIF. Si, tot pe banii statului român, seara trecutã, fostul director al unitãtii, personajul penal Adrian Ciocoiu, a fost surprins de o echipã a ziarului nostru în timp ce transporta cu o masinã de la Îmbunãtãtiri Funciare, VS-10-AIF, zeci de saci, probabil încãrcati cu cereale. Asta, în conditiile în care ordinul directorului general al ANIF este clar: toate masinile de la Îmbunãtãtiri Funciare vor trebui parcate în fata unitãtii din Vaslui, dupã terminarea programului. Însã, când directorul de la Vaslui dã tonul la haiducii, ce sã mai ceri subordonatilor, care merg si la petreceri si la câmp cu masinile statului, pe combustibilul si cheltuiala statului român!
Seara trecutã, ora 19.20, intrarea în Bârlad dinspre Tecuci. Inginerul Adrian Ciocoiu, fostul director al ANIF Vaslui, personaj cu bube penale, îsi face treaba cu masina unitãtii. Dacia Papuc VS-10-AIF este burdusitã cu saci, probabil încãrcati cu cereale. Masina condusã de Ciocoiu se plimbã pe strãdutele din spatele Colegiului “Gh. Rosca Codreanu”, unde “varsã” toatã marfa. Nu este pentru prima datã când se petrec astfel de fapte care ar trebui pedepsite de sefii Agentiei Nationale de Îmbunãtãtiri Funciare de la Bucuresti, însã cine sã ia mãsuri când însusi directorul de la Vaslui, Cezar Anton, îsi bate joc dee banii statului. De la 1 noiembrie, de când a fost numit director, Anton este vãzut dimineata si seara în timp ce face naveta cu masina VS-11-AIF, o Dacia Logan, de la Vaslui la Husi. Totul, pe cheltuiala statului, pentru cã directorul nu-si plãteste combustibilul si nici cheltuielile de reparatii si întretinere a masinii, ci totul este suportat de la bugetul de stat.
Mãrturia socantã a unui salariat ANIF
“Sunt un salariat la ANIF, de multi ani, care fac naveta zilnic de la Bârlad la Vaslui. Mã trezesc în fiecare dimineatã la 5, pentru a prinde microbuzul spre Vaslui, iar seara ajung pe la 7-8 acasã si totul pe cheltuiala mea. Nu mi se pare corect ca, profitând de functia pe care o detii, tu si apropiatii tãi, în spetã directorul unitãtii si câteva slugi din jurul sãu, sã folosesti autoturismele unitãtii în scopuri personale. Totul, pe banii statului român si a fiecãruia dintre noi, cei care contribuim la buget”. Este declaratia plinã de nãduf a unui salariat de la ANIF Vaslui care, la adãpostul anonimatului, a decis sã ne spunã ce se petrece în aceastã filialã. Mai toti apropiatii directorului se duc acasã cu masinile unitãtii, în Bârlad, Husi sau Vaslui, cu motorinã plãtitã de la buget si cheltuieli de reparatii suportate de la bugetul ANIF. Este în vigoare si acum un ordin al directorului general al ANIF, chiar si Anton a dat un astfel de ordin scris!, ca toate masinile apartinând filialei Vaslui sã fie parcate în afara orelor de program în fata filialei din str. Spiru Haret, nr. 5. În loc ca acest ordin sã se respecte, directorul Anton a dat tonul la haiducii, astfel cã inginerii – cu aprobarea acestuia! – pleacã seara cu masinile acasã si îsi rezolvã problemele personale. Nu de putine ori, masinile Agentiei de Îmbunãtãtiri Funciare au fost zãrite la crâsme din Vaslui, Bârlad si Husi, pentru cã salariatii din cercul de apropiati ai lui Anton îsi permit sã meargã la bãut cu masinile unitãtii. Este un lucru de-acum stiut, angajatii ANIF se duc la petreceri cu seful Anton în frunte, iar petrecerile devin de pominã când directorul se ameteste putin… În scripte, la ANIF Vaslui sunt sapte masini de serviciu, din care cinci Dacia Logan si douã Dacia Papuc. În realitate, seara nu zãresti nicio masinã în fata unitãtii de la Vaslui, pentru cã fiecare îsi face treaba dupã bunul plac cu aceste masini. De când a ajuns director, Anton s-a înteles cu un service din orasul sãu, Husi, societatea Pan European, unde duce masinile la reparatii. Inclusiv masina lui Ciocoiu, cea care carã saci cu porumb si grâu serile, cu aprobarea tacitã a directorului. Am fi curiosi ce mentioneazã directorul Anton, dar si slugile sale, în foile de parcurs ale masinilor ANIF, pentru cã acea cotã stabilitã de stat pentru aceste autoturisme se duce numai pe interese personale – navetã, muncã la câmp, la baraje, distractii, restaurante, baruri etc. -, nu pentru problemele unitãtii.
A plãtit 500 de milioane unui service din Husi, imediat ce a ajuns director. Comisionul a fost… cât?
Ultima facturã de reparatii la masinile ANIF, conform unor informatii neconfirmate oficiale, a fost de aproape jumãtate de miliard de lei vechi, din care nu se stie cât a fost “comisionul” domnului director! Anton are si alte apucãturi, pe lângã cele lumesti, cum este bãutura sau femeile. De când a fost numit director, a instalat un banal sistem de alarmã, care ar fi costat în realitate în jur de 1.000 de lei, dar pentru care a plãtit de patru ori mai mult, cãtre firma Romold. Sunt doar câteva din afacerile oneroase ale noului director, cel care va trebui sã dea socotealã, la un moment dat, pentru faptele sale.

VEZI VIDEO CU MASINILE ANIF FOLOSITE IN INTERES PERSONAL

Rãzboi total la Muntenii de Sus

Jurnal de Vaslui

Alesi degeaba!
HAOS La Muntenii de Sus luptele politice sunt mai importante decât binele comunitãtii, din moment ce la sedintele de Consiliu Local (CL) din ultima perioadã, orice proiect propus, indiferent de initiatorul lui, a stârnit controverse si discutii aprinse între cele douã tabere formate; pe de o parte, cinci consilieri PDL, sustinãtori ai primarului Vasile Anton, pe de altã parte ceilalti opt consilieri, patru de la PSD, doi de la PRM, unul de la PP-DD si unul de la PER, contestatari ai edilului. Punctul culminant a fost atins la ultima sedintã în cadrul cãreia a fost discutat bugetul local, proiectul fiind respins în urma votului. Edilul, initiatorul proiectului, a hotãrât însã sã îl retragã în ultimul moment pentru cã amendamentele au fost depuse prea târziu de comisia de specialitate. În urma analizei acestor amendamente, Vasile Anton a tras concluzia cã nu sunt legale, mai mult, aduc prejudicii comunitãtii.
Singurul punct de pe ordinea de zi la ultima sedintã de CL a fost proiectul de buget local al cãrui initiator a fost Vasile Anton. Cu toate cã s-a votat împotriva acestuia, primarul a hotãrât în ultimul moment sã îl retragã. “Pentru cã amendamentele nu au fost depuse la timp de comisia de buget, am hotãrât sã retrag proiectul. Potrivit Ordonantei nr. 35 art. 46 alin. 3, initiatorul proiectului sau al altor propuneri poate renunta, în orice moment, la sustinerea lor.”, a declarat Vasile Anton. Dupã ce a studiat amendamentele depuse, edilul a ajuns la concluzia cã unele nu sunt legale iar altele afecteazã în mod direct comunitatea. Un obiectiv al lui Vasile Anton este alimentarea cu apã a localitãtilor Muntenii de Sus si Satu Nou. La capitolul destinat Serviciilor de dezvoltare, primarul a alocat aproximativ 150 de mii de lei pentru cãminele necesare alimentãrii cu apã, cãmine care nu au fost prevãzute initial în proiectul destinat construirii unor cismele, finantat prin HG 577, si care trebuie acum cofinantat. Consilierii din Opozitie cer ca întreaga sumã destinatã acestui scop sã fie redirectionatã pentru finalizarea unor drumuri, si sustin cã alimentarea cu apã este o investitie nouã, si nu este vorba despre continuarea unui proiect mai vechi asa cum spune Vasile Anton. “Nu este corect si nici legal ceea ce vor consilierii. Aductiunea de apã este un proiect început care trebuie continuat, nu suportã amânare, mai ales cã odatã cu trecerea timpului lucrãrile efectuate ar putea fi puse în pericol, s-ar deteriora.”, a declarat Vasile Anton. Consilierii sustin cã doar gura este de primar, când vine vorba de documente prin care sã justifice valoarea investitiilor, nu le aratã nimic concret. “Primarul nu este consecvent. Initial, pe 3 aprilie, a spus cã pentru un tronson de apã ar fi necesari 82.000 de lei, dupã care, la sedinta din 10 aprilie, a ridicat suma la 150 de mii de lei, nici el nu stie exact de câti bani ar fi nevoie pentru un tronson. Nu are un plan concret, lucrarea trebuie finalizatã în întregime si ar fi nevoie de vreo 500 de mii de lei. Proiectul alimentãrii cu apã nu a fost derulat anterior, este o investitie nouã. Suma pe care a alocat-o pentru drumuri este însã insuficientã. Nu am redirectionat banii pentru pietruire asa cum sustine el, ci pentru finalizarea unor drumuri începute în 2008. Noi nu stim nici în momentul de fatã de ce buget a dispus Muntenii de Sus în 2012 si cum au fost împãrtiti banii pentru cã refuzã sã ne arate. El ne cheamã la discutii, vorbeste numai el si nu întelegem nimic. Noi vrem ca banii sã fie cheltuiti în interesul cetãtenilor.”, a declarat consilierul Ion Ungureanu.
 Amendamente depuse de dragul opozitiei?
Potrivit primarului, cei mai multi bani pe care consilierii i-au redirectionat merg spre pietruirea drumurilor, desi existã deja mai multe proiecte în derulare pentru modernizarea strãzilor, dar si o sumã alocatã special pentru pietruire si întretinere, 135 de mii de lei. La Servicii de dezvoltare, edilul a mai alocat aproximativ 140 de mii de lei, însã consilierii au considerat necesarã redirectionarea a 23.000 de lei. Pentru construirea unui grup sanitar la Grãdinita din Satu Nou acestia sustin cã ar mai fi necesari 7000 de lei, desi au fost alocati deja 13.000 de lei în acest scop, iar pentru construirea unui gard la Scoala din Satu Nou consilierii spun cã ar fi nevoie de 3.000 de lei. Restul banilor, pânã la 23.000 de lei, ar trebui sã meargã la pietruirea drumurilor, spun consilierii. De asemenea, la capitolul Religie si Bibliotecã din proiectul bugetului local, din suma alocatã Bibliotecii comunale, si anume 32.200 de lei, un amendament al consilierilor prevede cã 22.200 de lei trebuie folositi în alte scopuri. Astfel, 2000 de lei ar trebui sã meargã spre alte servicii în domeniile culturii, recreerii si religiei, 5200 de lei pentru Zilele satului, si 15.000 de lei la servicii recreative si sportive, pentru echipa de fotbal a comunei, care oficial nici nu existã. Vasile Anton sustine cã banii care ar rãmâne bibliotecii ar fi prea putini. Primãria si-a luat angajamentul prin contract sã plãteascã pentru Biblionet internetul pentru cinci ani, pe lângã cheltuielile prevãzute pentru energia electricã si lemnele necesare încãlzirii pe timp de iarnã. “Nu vom mai putea functiona dacã ne iau banii, asa este stipulat în contract, ne vor lua calculatoarele. În momentul de fatã biblioteca dispune de 3750 de volume si anual trebuie sã achizitionãm 50 de volume noi la mia de locuitori, potrivit legii. De bibliotecã se folosesc aproximativ 3000 de copii si tineri, dintre care 1700 sunt utilizatori Biblionet, ei vor fi principalii afectati dacã nu vor fi alocati banii necesari pentru plata Internetului si a curentului electric.”, a declarat Dana Anton, bibliotecara de la Muntenii de Sus. Pe de altã parte, consilierii spun cã suma prevãzutã pentru bibliotecã este mult prea mare.
 “Nu e semnãtura mea! Ba da, e semnãtura mea!”
Viceprimarul comunei Muntenii de Sus, Petrut Tîrnoveanu, sustine cã este prins la mijloc între primar si consilierii locali aflati în opozitie. Potrivit propriilor declaratii, nu este luat în seamã de nicio tabãrã, având un rol pur “decorativ”. Acesta a sustinut initial cã i s-a falsificat semnãtura de pe foaia cu amendamentele depuse de comisia de specialitate la proiectul de buget local initiat de primar, dar în momentul în care i s-a pus documentul respectiv în fatã, a revenit asupra declaratiei, spunând cã într-adevãr a semnat, desi nu stia exact despre ce amendamente era vorba. “Nu s-a consultat cu mine nimeni nici când a venit vorba de bugetul local, nici când a fost vorba de amendamente, dar le-am sustinut pentru cã eram în opozitie. Eu vreau sã se aprobe bugetul, dar sã fie întocmit astfel încât sã fie pietruite drumurile si în acelasi timp sã se rezolve problema cu apa. Ar trebui sã ne întâlnim cu totii sã discutãm, asa trebuie rezolvate problemele spre binele comunitãtii.”, a declarat Petrut Tîrnoveanu, vieprimarul comunei Muntenii de Sus.

Avon le-a lãsat fãrã indemnizatie!

Jurnal de Vaslui

 AFASCERI Aprope 400 de mãmici din judetul Vaslui riscã sã înapoieze statului banii pe care i-au încasat anul trecut sub forma indemnizatiei de crestere a copilului. O anchetã a inspectorilor Agentiei Judetene pentru Plãti si Inspectie Socialã Vaslui a scos la ivealã faptul cã, desi renuntaserã oficial la serviciile lor, pentru concediul de maternitate, unele doamne nu s-au putut abtine si, de la afacerile exclusiv femeiesti, cu pomezi, rujuri si alte cosmeticale al’ de Avon, în timp ce altele printre alãptat, schimbat de scutece si o plimbare în parc, pentru un bãnut în plus pe lângã indemnizatie, mai tranzactionau si câte o politã RCA sau o asigurare de viatã.
Conform legii, pe perioada concediului pentru cresterea copilului, beneficiarilor le este interzis sã realizeze venituri. Practic, acestia nu pot încasa alti bani în afara ajutorului acordat de stat sub forma indemnizatiei pentru cresterea copilului. Recent, o anchetã a AJPIS Vaslui a identificat un numãr de 397 de beneficiari asupra cãrora planeazã suspiciunea cã ar fi încasat în perioada 2011-2012, în mod eronat, sumele pentru cresterea copilului. Se pare cã doamnele, dupã ce au renuntat la salariu, plecând în concediu de maternitate, nu au mai luat în calcul cã trebuie sã renunte si la activitãtile secundare, ca de pildã cea de reprezentant Avon sau agent de asigurãri, activitati care în mod curent le mai rotunjeau nitel veniturile si iatã cã acum riscã sã fie obligate sã restituie statului cuantumul total al indemnizatiilor încasate. “Din martie, Agentia Nationalã pentru Plãti si Inspectie Socialã a demarat o campanie pentru eficientizarea utilizãrii acordãrii fondurilor în stabilirea si acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului prin reducerea numãrului de persoane care au beneficiat sau care beneficiazã în mod eronat de indemnizatia lunarã pentru cresterea a copilului si prin identificarea, acolo unde se impune, a perioadei de acordare incorectã a indemnizatiei pentru cresterea copilului si a sumelor acordate necuvenit. La nivelul judetului Vaslui, în urma încrucisãrii bazei noastre de date cu cea de la Finante au fost identificati un numãr de 397 de beneficiari cu suspiciunea de a fi realizat venituri de naturã salarialã, în perioada concediului de crestere a copilului. Ceea ce este foarte important de retinut pentru actualii, dar si pentru potentialii nostri beneficiari este cã în rândul acestor venituri se încadreazã si comisioanele, chiar si cele încasate în urma prestãrii unor activitãti în cadrul unor companii precum Avon, Oriflame sau în domeniul asigurãrilor, de aceea recomandãm tuturor sã-si declare cu mare responsabilitate orice sursã de venit, iar în cazul în care beneficiarul desfãsoarã mai multe activitãti si aplicã pentru intratea în concediu de maternitate sã-si suspende toate activitãtile care-i genereazã venituri pentru a se evita aparitia unor situatii neplãcute. Perioada concediului de crestere copil se presupune a fi o perioadã dedicatã excusiv cresterii micutului, tocmai acesta este motivul pentru care statul plãteste pãrintilor indemnizatie, dar pãrintele este conditionat prin lege sã nu realizeze alte venituri, sã nu poatã realiza altã activitate. Deocamdatã, inspectorii sociali fac verificãri. În cazul în care se confirmã suspiciunile, acestea se constituie în fraudã, iar sumele plãtite cu titlu de indemnizatie pentru cresterea copilului, pe perioada în care au fost realizate venituri, se va recupera de la destinatar. “, a explicat Sorin Prepelitã, directorul AJPIS.

S-a sinucis pentru cã era prea bolnav!

Jurnal de Vaslui

Bãrbatul care s-a aruncat în fata trenului la Bârlad a fost identificat
SINUCIGAS La mai bine de o sãptãmânã dupã ce o persoanã necunoscutã s-a aruncat în fata trenului InterRegio 6314 (ruta Iasi – Tecuci), lucrãtorii Postului de Politie TF Bârlad, împreunã cu politisti criminalisti au reusit sã stabileascã identitatea acesteia. Este vorba despre un bãrbat de 41 de ani, din Ivesti, cunoscut cu afectiuni medicale. În momentul producerii tragediei acesta nu avea asupra lui niciun act de identitate.
Politistii Postului de Politie TF Bârlad, împreunã cu politisti criminalisti au reusit sã stabileascã identitatea bãrbatului care în urmã cu aproximativ o lunã a decis sã-si punã capãt zilelor aruncându-se în fata trenului. Numele acestuia este Ioan Paiu, în vârstã de 41 de ani, domiciliat în comuna Ivesti. Acesta a fost gãzduit o perioadã la o rudã, însã cu putinã vreme înainte de a se întâmpla nenorocirea s-a întors la locuinta sa din sat, unde stãtea singur. Era cunoscut cu anumite afectiuni medicale, însã nimeni nu l-ar fi crezut în stare de asa ceva. „Politistii Postului de Politie TF Bârlad, împreunã cu politisti criminalisti au stabilit identitatea persoanei care în data de 6 aprilie a fost accidentatã mortal de trenul InterRegio 6314 la iesirea din municipiul Bârlad. Este vorba despre un bãrbat, în vârstã de 41 de ani, domiciliat în comuna Ivesti”, a declarat Mihaela Straub, purtãtor de cuvânt în cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Vaslui. Cel care a anuntat incidentul pe numãrul unic de urgentã 112 în acea zi fatidicã a fost chiar mecanicul de locomotivã. Acesta a declarat cã bãrbatul s-a aruncat în fata trenului în ultima clipã, nemaiputând evita tragedia. Garnitura tocmai plecase din gara Bârlad cu aproximativ 5 minute înainte si se deplasa cãtre Tecuci. La fata locului a sosit si o ambulantã însã cadrele medicale nu au mai putut decât sã constate decesul. Din cercetãrile efectuate de cãtre politisti s-a stabilit cã la apropierea trenului de zona respectivã bãrbatul a trecut din partea stângã si s-a oprit între firele de cale feratã. Identificarea a fost îngreunatã de faptul cã nu avea niciun act de identitate asupra lui în momentul producerii tragediei. S-a gãsit în schimb un telefon mobil, dar în agendã proprietarul nu a înregistrat niciun numãr de telefon.

A obligat o fatã de 15 ani sã se prostitueze!

Jurnal de Vaslui

 Proxenet din Zorleni, retinut de procurori
CERCETAT Un bãrbat, în vârstã de 38 de ani, domiciliat în comuna Zorleni, a fost retinut de procurorii D.I.I.C.O.T., fiind cercetat pentru sãvârsirea infractiunii de trafic de minori. Acesta este suspectat cã, în perioada iulie 2012 – aprilie 2013, a recrutat o minorã în vârstã de 15 ani, pe care, prin amenintãri cu acte de violentã, a obligat-o sã practice prostitutia în municipiul Bârlad si în localitãtile limitrofe, sumele de bani obtinute din aceastã activitate fiind însusite de suspect. În cursul zilei de ieri a fost prezentat în fata instantei de judecatã, care a dispus arestarea preventivã pentru 29 de zile. Dacã va fi gãsit vinovat, bãrbatul riscã pedeapsa cu închisoarea de la 7 la 18 ani.
Viorel Ivan, în vârstã de 38 de ani, din comuna Zorleni, este suspectat de oamenii legii pentru sãvârsirea infractiunii de trafic de minori, faptã prevãzutã de Legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane. El a fost retinut de procurorii D.I.I.C.O.T. si prezentat în fata instantei de judecatã care a dispus arestarea preventivã pentru o perioadã de 29 de zile. Bãrbatul este suspectat pentru faptul cã în perioada iulie 2012 – aprilie 2013 a recrutat o minorã în vârstã de 15 ani, din aceeasi localitate, pe care, prin amenintãri cu acte de violentã, a obligat-o sã practice prostitutia. Faptele au fost comise atât în municipiul Bârlad cât si în localitãtile limitrofe. De fiecare datã, sumele de bani obtinute din aceastã activitate au fost însusite de suspect. „Politistii Serviciului de Combatere a Criminalitãtii Organizate Vaslui, sub coordonarea D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Vaslui, au probat activitatea infractionalã a unui bãrbat în vârstã de 38 de ani, din comuna Zorleni, cercetat pentru sãvârsirea infractiunii de trafic de minori. În urma probatoriului administrat în cauzã, tânãrul a fost retinut de procurorii D.I.I.C.O.T. din cadrul Biroului Teritorial Vaslui, iar în cursul zilei de ieri a fost prezentat în fata instantei de judecatã, care a dispus arestarea preventivã a acestuia, pentru sãvârsirea infractiunii de trafic de minori, faptã prevãzutã de Legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane si pedepsitã cu închisoarea de la 7 ani la 18 ani si interzicerea unor drepturi”, a declarat Mihaela Straub, purtãtor de cuvânt în cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Vaslui. În prezent, cercetãrile continuã pentru identificarea altor posibile victime, cât si pentru documentarea întregii activitãti infractionale a suspectulu

INCREDIBIL: Husi, orasul fãrã niciun loc de muncã!

Jurnal de Vaslui

Saracie
BLOCAJ Chiar dacã trece aproape neobservatã aceastã situatie, fãrã ca cineva sã încerce gãsirea de solutii pentru îndreptarea ei, în municipiul Husi somajul înfloreste, el devenind în ultimele luni orasul-lider la somaj din judet! Cifrele însã nu par sã fi generat îngrijorare în rândul autoritãtilor, desi, luni la rând, agentii economici din oras nu au putut oferi nici mãcar un loc de muncã celor peste 1200 de someri, aflati în evidentele AJOFM.
O sansã pentru acesti huseni ar trebui sã fie bursa locurilor de muncã, ce se va organiza în oras, vineri, 19 aprilie, la Cercul Militar, din strada General Teleman, nr. 6, numai cã, tinându-se cont de numãrul extrem de mic de locuri locuri de muncã, doar 16, câte erau disponibile în data de 10 aprilie 2013, este greu de crezut cã, în numai 9 zile, oferta localã ar fi putut creste semnificativ. De altfel, trebuie precizat cã cele 16 locuri de muncã, oferite prin intermediul AJOFM Vaslui, nici mãcar un singur post nu era destinat persoanelor cu studii medii sau superioare: un vânzãtor, un tractorist, doi paznici, sase muncitori necalificati în domeniul confectiilor, un muncitor necalificat în agriculturã, un manipulator mãrfuri, un îngrijitor de clãdiri si trei confectioneri. Au fost însã luni întregi în care agentii economici din Husi nu au oferit nici mãcar un singur loc de muncã. “Sunt mamã a trei copii mici, doi gemeni în clasa a VI-a si unul de 4 ani.
Nu pot pleca în strãinãtate la muncã, nu am cui sã îi las. Am fãcut tot felul de cursuri si, dacã mã credeti, am fãcut si anunt la mica publicitate ca sã îmi gãsesc un loc de muncã, fiind tehnician viticol. E si o contradictie, sã fii specialist în viticulturã, cu vechime, dar sã nu gãsesti nimic de muncã într-un oras înconjurat de vii. Asta este, e foarte greu. Am terminat si indemnizatia. Sunt în evidenta Agentiei Locale de Somaj, voi merge si la bursã, dar nu mai am sperantã. Husul, vã spun, e mort din punctul de vedere al locurilor de muncã si nimeni nu face nimic”, a spus Cristina Mona Baghiu, 39 de ani, somerã.
Cum se împart 16 locuri de muncã pentru 1290 de someri!?
Cifrele prezentate de AJOFM Vaslui aratã cã municipiul Husi a preluat, încã de la începutul acestui an, “întâietatea” în topul judetean al somajului, întrecând chiar si Bârladul si Vasluiul, orase cu o populatie mult mai numeroasã. Astfel, în Husi, la momentul de fatã sunt 1290 de someri, în Vaslui – 1273, în Bârlad – 846, în Murgeni – 194, Negresti – 606. Procentual, Husul are o ratã a somajului de 6,21%, la o populatie de 20764 locuitori. Pentru comparatie, Bârladul are o ratã a somajului de 1,75%, iar Vasluiul de 2,42%. Mai trebuie adãugat cã, la Husi, femeile fãrã loc de muncã sunt într-un numãr considerabil, de 606. Lipsa investitorilor, spun specialistii, dar si descurajarea micilor investitori, ar fi principalele motive pentru care piata muncii dn Husi pare blocatã. “Am avut o micã societate comercialã, cu 3 angajati, pânã în aceastã lunã. I-am suspendat activitatea, pentru cã nu mai fãceam fatã dãrilor cãtre stat, aceste sume pe care trebuie sã le dai, fie cã produci, fie cã nu. Nu ai nicio facilitate, parcã statul ar vrea sã te închidã, în loc sã te sustinã cu diverse facilitãti. E greu, mai ales cã am împrumutat la bancã în euro, în 2008, iar ratele ne-au dat gata. E foarte greu, mai ales în Husi unde nu ai nicio optiune de lucru, decât sã pleci afarã, dar nu stii nici acolo ce sanse de reusitã ai”, a spus Daniel Harnaghea, întreprinzãtor privat.

Directorul CJP Vaslui, în audiente la Negresti

Jurnal de Vaslui

 AUDIENTÃ Dupã huseni, acum si cetãtenii orasului Negresti si ai comunelor arondate se bucurã de asistenta Casei Judetene de Pensii Vaslui, la ei acasã. Dupã o primã sesiune de audiente, experimentalã, gãzduitã de Primãria Negresti, la sfârsitul lunii trecute, Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui, a decis ca în fiecare lunã sã se deplaseze la Negresti pentru a se întâlni cu pensionarii din zonã, pentru care, adesea, vârsta si lipsa banilor fac drumul pânã la Vaslui prea greu.
Cele câteva mii de pensionari din zona Negrestiului vor putea scuti de acum timpul si banii, într-un cuvânt, efortul pe care erau obligati sã-l depunã ori de câte ori doreau sã obtinã chiar si o simplã informatie de la Casa Judeteanã de Pensii Vaslui. Dupã Husi, Isabel Bogdan, directorul institutiei, a decis sã-si extindã programul de audiente în teritoriu si în orasul Negresti, astfel cã de acum înainte, o datã pe lunã, toti cei interesati, îl vor gãsi la dispozitia lor la sediul Primãriei Negresti. ” Am avut o primã sesiune de audiente într-o joi la finalul lunii trecute, ocazie cu care m-am întâlnit cu 27 de persoane la sediul Primãriei, luând în calcul si faptul cã în zona Negrestiului nu avem atât de multi beneficiari sau potentiali beneficiari cum sunt de pildã, în zona Husiului sau a Bârladului. Am apreciat cã cel putin deocamdatã este suficientã o singurã întâlnire pe lunã cu cetãtenii de aici. Chiar dacã nu sunt foarte multi, nu-i puteam neglija pe cei aproximativ 2000 de pensionari sau pe toti ceilalti cetãteni care au nevoie de asistentã pentru a putea beneficia de drepturile la asigurãri sociale ce intrã în sfera activitãtii noastre. Deja pentru urmãtoarea sesiune de audiente sunt programate 11 întâlniri, dar deocamdatã lista programãrilor este deschisã. Întâlnirile le-am stabilit a avea loc într-una din zilele de joi a fiecãrei luni”, ne-a declarat directorul CJP Vaslui.

Ana este generoasã

Jurnal de Vaslui

 Cât au donat parlamentarii la partid!
DONATORI USL a fãcut cunoscute donatiile primite de la membrii de partid în campania electoralã de anul trecut. În topul parlamentarilor generosi se situeazã Ana Birchall si Nelu Tãtaru. Cei mai zgârciti cu partidul au fost Victor Cristea si Adrian Solomon. S-ar putea spune cã politicienii USl au adoptat principiul lui Karl Marx:”Fiecãruia dupã nevoile sale, si de la fiecare dupã puterile sale”. Altfel spus, toti parlamentarii USl au donat cât i-a tinut pungã si la sfârsit, tuturor le-au fost satisfãcute nevoile si s-au ales, cu totii, cu un mandat de parlamentar! De partea cealaltã, ARD nu si-a fãcut, încã, publice donatiile!
Obrazul subtire cu cheltuialã se tine! Asa reiese din paginile Monitorului Oficial, unde, rând pe rând, încep sã se facã publice cotizatiile pe care politicienii sau sustinãtorii partidelor politice, le-au fãcut în campania pentru alegerile parlamentare din 2012. Primele sume publicate nu sunt fabuloase, cel putin pentru unii dintre politicienii ale cãror averi sunt considerabile, dar nici de neglijat. O cutumã veche însã, spune cã ceea ce se declarã oficial este doar o parte din valoarea realã donatiilor. În Monitorul Oficial din 1 aprilie 2013 s-a publicat lista celor de la USL, urmând, evident, si celelalte formatiuni politice. Dintre membrii Uniunii Social Liberale (USL), care au candidat la judetul Vaslui, Ana Birchall s-a dovedit a fi cea mai generoasã. A dat, dintr-un foc, 60.000 lei. 52.520 lei a donat Nelu Tãtaru, iar Gabriela Cretu a dat partidului 45.800 lei. Nu s-a lãsat mai prejos nici Doina Silistru sau Toader Dima, care au cotizat cu câte 40.800 lei, respectiv 40.800 lei. Irinel Stativã a spijinit USL-ul cu 25.500 lei, Dan Bordeianu, cu 21.700 lei, iar Florin Ciurariu, cu 17.000 lei. Mai putin, dar, fãrã îndoialã, cu la fel de mare elan, au dat Victor Cristea, 10.000 lei si Adrian Solomon, 10.010 lei. Interesant este cã Solomon nu a vrut sã fie ultimul om, a dat cu 10 lei mai mult decât Cristea!

S-au aprobat banii, începe treaba!

Jurnal de Vaslui

 Municipiul Vaslui are buget!
LA TREABÃ Începând de astãzi, municipalitatea tureazã motoarele si se apucã serios de treabã, asta pentru cã oficial Vasluiul are buget. Consilierii vasluieni au aprobat, ieri, 11 aprilie, în cadrul sedintei lunare a plenului Consiliului Local, proiectul de buget gândit de Executivul local al municipiul Vaslui pentru anul 2013. Edilii au estimat cã în acest an vor realiza venituri de 155 milioane lei si cã vor cheltui aproximativ 159 milioane, deficitul urmând a fi acoperit de un rest de vreo 4 milioane, rãmas din 2012 în visteria Primãriei sub formã de excedent bugetar.
Propunerea Executivului local si votul consilierilor au pus la dispozitia municipiul Vaslui, pentru anul 2013, putin peste 155 milioane de lei, la care se mai adaugã alte 4 milioane lei, excedentul bugetar înregistrat la finele lui 2012. “În spatele acestor cifre stã o muncã asiduã a tuturor celor care fac parte din aparatul de specialitate al Primãriei pentru a contabiliza si a cântãri toate nevoile si necesitãtile municipiului Vaslui care, dupã cum stim cu totii, sunt foarte mari. Vã asigur cã am lucrat asa cum prevede legea, dupã analiza fiecãrei activitãti care stã în sarcina Primãriei, dupã ce am discutat cu toti cei care reprezintã sistemul institutional care se afã în sarcina autoritãtilor publice locale, dupã ce am primit sumele repartizate de la bugetul statului, de la Finante si de la Consiliul Judetean, am definitivat proiectul bugetului. Vreau sã vã spun cã o componentã principalã a veniturilor previzionate în bugetul pentru 2013 o reprezintã impozitele si taxele locale. Împreunã am decis sã mergem anul acesta fãrã majorarea lor, nu stiu dacã am fãcut rãu sau bine, dar vreau sã multumesc vasluienilor pentru ce am realizat. Gradul de încasare pentru primul trimestru al acestui an este de 100%. Apoi, avem sumele venite la Ministerul de Finante pe care nu le putem contesta, cel mult le putem comenta. Deocamdatã nu putem face nimic, procentul de alocare scade pentru cei care încaseazã si colecteazã la bugetul local. De asemenea, am cuantificat sumele pe care le vom atrage din fondurile europene, am adunat ce vom mai primi de pe la alte ministere, plus sumele mai mici sau mai mari care ne vor reveni din alte taxe pe care le încasãm, cum sunt taxa de timbru, venituri din prestãri servicii si altele, am adunat leut cu leut si am prezivionat un total venituri de 155 milioane lei, la care am adãugat si cele 4,2 milioane lei, bani rãmasi sub formã de excedent bugetar din 2012″, a explicat primarul Vasile Pavãl.
Cea mai costisitoare va fi “functionarea” orasului
Executivul a estimat pentru anul 2013, cheltuieli totale de 159 milioane de lei si a împãrtit acest capitol în douã mari sectiuni importante, functionarea orasului si dezvoltarea municipiului, iar conform cifrelor anul acesta “functionarea” este prioritatea numãrul 1, pentru aceasta fiind alocate cheltuieli totale de peste 85 de milioane.”Cheltuielile de functionare sunt cheltuieli strict necesare pentru municipiul Vaslui, se referã la cheltuieli materiale, la cheltuielile curente pentru întretinerea si buna desfãsurarea a lucrurilor, sunt cheltuielile care întretin viata de zi cu zi a municipiului Vaslui, fie cã vorbim de salubritate, învãtãmânt, igienizare, asistentã socialã, activitãti culturale, iluminat sau de pildã salarii din învãtãmânt, Politie localã si toate celelalte institutii de care rãspunde Primãria si Consiliul local”, a explicat consilierilor Vasile Pavãl.
74,2 milioane vor fi investiti în “Dezvoltare”
Cum municipiul Vaslui se aflã de câtiva ani în plin proces de modernizare, având în derulare proiecte ample de investitii, legal, principala obligatie a autoritãtilor locale este aceea de a se preocupa de finantarea investitiilor în derulare, astfel cã bugetul la capitolul ” Dezvoltare” s-a construit în mare parte pe continuitate.
Cei mai multi bani vor fi investiti pentru continuarea Programului Integrat de Dezvoltare Urbanã, peste 36 milioane lei pentru infrastructura stradalã, vreo 6 milioane pentru finalizarea proiectului de reabilitare a zonei pietonale plus alte câteva sute bune de mii lei pentru finalizarea investitiilor ce vizeazã pentru iluminatul public si extinderea infrastructurii transportului public. De asemenea, o altã investitie de proportie în 2013 va fi cea în Piata Vidin, pentru care Primãria Vaslui a pus deoparte pe hârtie aproape 11 milioane de lei. “De asemenea, am acordat o atentie deosebitã si altor lucrãri de obiective care se regăsesc în lista “Obiectivelor de investiţii noi”, iar pentru executarea obiectivelor s-au prevăzut la “Alte cheltuieli de investiţii” studii de fezabilitate, proiecte tehnice si proiecte de execuţie, astfel încât să fim pregătiţi în orice moment să accesăm si programele cu finanţare externă. Bineînteles avem cuprinse si câteva proiecte concrete, cum sunt de pildã cele pentru Teatrul de Varã, Stadionul municipal. Acestea sunt investitii care au sigurantã de sutã la sutã”, a explicat primarul.
Vasluienii s-au implicat!
Anul acesta, în fata proiectului de buget pregãtit de Primãrie, vasluienii au fost mai sensibili ca niciodatã. Dupã încheierea perioadei în care structura bugetului a stat la dispozitia publicului, Vasile Pavãl s-a ales cu o impresionantã listã de sarcini care mai devreme sau mai tâziu trebuie strecuratã în buget. În topul cerintelor vasluienilor se aflã definitivarea drumurilor în Zona Industrialã, extinderea retelelor de utilitãti în suburbii si zonele limitrofe orasului si finalizarea asfaltãrii strãzilor. “În urma dezbaterii publice prin care a trecut proiectul de buget am primit numeroase propuneri si sugestii de la cetãteni. În forma actualã a bugetului mare parte dintre ele se regãsesc, o parte nu. Mi s-a transmis de pildã sã ne ocupãm de construirea spatiilor verzi între blocuri, extinderea retelei de apã pe strada Constantin Tãnase, problemã pe care deja am discutat-o cu cei de la Aquavas. De asemenea, mi s-a propus înfiintarea unui centru de tineret, proiect pe care l-am anticipat oarecum; odatã cu reamenajarea Casei Armatei se va înfiinta acolo un asftel de centru. O altã sugestie foarte bunã de care va trebui sã ne ocupãm este rezolvarea problemei cãminului de la liceul <<Anghel Ruginã>>. Au mai fost cerinte care deja într-o formã sau alta sunt cuprinse în listele noastre de cheltuieli, fie cã se gãsesc de pildã la cheltuieli de igienizare sau pe sectiunea de dezvoltare. Astfel de probleme sunt cea a blocului 32, sau a strãzii Independentei, acolo trebuie sã construim neapãrat un WC. Am primit sugestia de a reabilita Cinematograful Modern, adevãrul este cã problema cinematografului este una realã, dar aceasta nu este a Primãriei sau a Consiliului local, ci a Centrului National de Cinematografie. Conform legii, Consiliul Local l-ar putea prelua de la ei, ar putea investi dar este obligat ca timp de 15 ani sã-i pãstreze obiectul de activitate. Acum, sinceri sã fim, nu ne permitem o asemenea chestiune, nu ne permitem sã investim zece, douãzeci de milioane de lei ca 15 ani sã nu putem face si altceva cu el. O altã chestiune care nu stã tocmai în atributiile noastre, dar pentru care vom face demersurile necesare cãtre Apele Române, este ecologizarea Delea. Din pãcate, pentru astfel de probleme nu putem sã ne asumãm singuri responsabilitatea”, a declarat edilul sef al Vasluiului.
Rãbdare…pânã’n 2015
Din pãcate, o parte dintre vasluieni sunt siliti de împrejurãri ca pentru cele mai urgente probleme ale lor sã se înarmeze cu rãbdare, asta dupã cum însusi Vasile Pavãl a lãsat sã se înteleagã, când vasluienii i-au adus în discutie problemele cu alimentare cu apã, gaz, canalizare, asfaltare în zone precum Viisoara, Brodoc, Rediu, Moara Greci. “Dupã cum am spus-o, nevoile sunt foarte mari, solicitãrile oamenilor sun îndreptãtite, dar dupã cum stiti a trebuit sã facem fatã unei suprapuneri de proiecte, care a produs niste întârzieri. Nu pot sã modernizeze strãzile pânã nu se bagã tot ce-i de bãgat în subsolul lor. Toate aceste proiecte vor începe sã curgã cam din a doua jumãtate a anului, programul de mediu va intra în linie dreaptã cu licitatiile, contractãrile. Pentru municipiul Vaslui cel mai probabil marea majoritate a lucrãrilor se vor derula în 2014, mã refer aici la alimentarea cu apã, la amenajarea unei statii de tratare si epurare. În total noi avem de realizat 11 kilometri de retea, 54 de kilometri extindere în Viisoara, Moara Greci, Brodoc, Rediu, plus alte zone mãrginase. De asemenea acestora li se adaugã aproximativ 70 km de canalizare, toate estimate la peste 38 milioane de euro. Marea majoritate a desfãsurãrii acestor lucrãri va acoperi anul 2014, mai bine zis a doua jumãtate a lui 2014. În 2015 e termenul limitã, atunci proiectul este obligat sã se încheie. Suprapunerile de proiecte ne-au creat ceva probleme, dar acum nu avem decât sã le ordonãm”, a mai declarat Vasile Pavãl.

De ce le trebuie husenilor un city-manager?

Jurnal de Vaslui

 MISTER Declaratia de avere si de interese a administratorului public al “orasului dintre vii” aratã cã husenii se pot lãuda cu un city-manager înstãrit. Detine terenuri, are casã de vacantã si posedã, în colectie personalã, obiecte de artã, de cult si bijuterii. În atare conditii, gurile rele se întreabã ce-o fi cãutând dânsul “în sãrãcia noastrã”, dacã, de pildã, ultimul loc de muncã a fost în cadrul CNADNR Bucuresti, unde avea o leafã bunã, de 3500 de lei?!
Conform declaratiei sale de avere, Cristian Gheorghe Morar este orginar din Suceava, unde detine un teren în suprafatã de 1300 mp, dar si o casã de vacantã. De asemenea, în Ilfov, are încã douã terenuri, unul intravilan si altul agricol, de 600, respectiv 1350 mp. Toate aceste bunuri, declarã city-managerul, au fost achizitionate prin contracte de vânzare-cumpãrare. Bjuterii, obiecte de artã si obiecte de cult, în valoare de 15000 lei, sunt declarate de Cristian Morar. La venituri, acesta si-a mentionat suma de 35000 lei, pentru cele 10 luni din 2012, lucrate în calitate de consilier juridic, la CNADNR Bucuresti, dar si 5000 de lei, obtinuti din serviciile sale de evaluator, acreditat CoNAS.
Aroganta de a avea city-manager!
City-managerul Husului are si datorii pe la bãnci, dar si douã leasing-uri, destul de consistente. Astfel, la ING Bank are un credit (2011 – 2016), în valoare de 10.000 euro, si altul la Raiffeisen (2011 – 2016). Apoi, la My Car Leasing are douã credite, în valoare de 12.000 de euro, fiecare, pe care le va achita în 2017, respectiv în 2018. El aratã cã, anterior, a vândut douã masini, pe care a obtinut 8000 de euro. Cristian Morar si-a încercat norocul si în afaceri, prin douã firme, ce au ca obiect de activitate comertul cu ridicata. Este vorba despre SC GBC Traditional (asociat, 50%), care conform datelor oficiale si-a suspendat activitatea pe 1 martie 2008, dar si firma SC Hard Fast Grup SRL, unde are calitatea de asociat unic. De asemenea, Cristian Morar se mai declarã sustinãtor al Asociatiei Arta Regalã, o fundatie activã în diverse proiecte caritabile. Trebuie precizat faptul cã, în ciuda concursului pe care l-a dat si despre care gurile rele spun cã ar fi fost doar o formalitate, functia detinutã de Morar la Primãria Husi nu este una… prea sigurã! Chiar la ultima sedintã de CL, consilierii au propus renuntarea la serviciile city-managerului, pe care nu îl gãsesc util orasului. “Eu spun cã s-a comis o arogantã, mai exact executivul a fãcut o arogantã, angajând pe bani foarte multi, fatã de bugetul nostru, o persoanã de care nu era nevoie. Sau poate cã acum, când avem atâtea probleme cu bugetul, cã vrem sã facem o multime de lucruri si avem dificultãti în a-i împãrti, poate ne ajutã dânsul, ne dã niste strategii prin care sã ne dezvoltãm”, a spus Liviu Iacob, ironic, nu înainte de a propune reducerea cheltuielilor de personal din Primãrie, cu precizarea cã, în fapt, despre renuntarea la city-manager este vorba. Pentru cã doar USL-ul a votat propunerea, aceasta nu a trecut, însã a fost un semnal cã husenilor, cel putin celor din CL, nu prea le trebuie city-manager.

Scandal in padurea popeasca!

Jurnal de Vaslui

Pãdurarii Mitropoliei, mai presus de adevãr
REVOLTÃ Satul Pãltinis din comuna Bãcesti este în fierbere. Zeci de localnici au fost amendati de pãdurarii tocmiti de Mitropolia Moldovei pentru a pãzi cele 1.800 de hectare de pãdure din zona Bãcestiului, pe baza unor argumente nu prea “ortodoxe”. În 2012, dar si la începutul acestui an, în jur de 50 de locuitori din Pãltinis, au fost amendati de pãdurari pentru furtul de lemne din pãdurea Mitropoliei, valoarea amenzilor ajungând la aproape un miliard de lei vechi. Ciudat este modul în care pãdurarii au întocmit procesele verbale. În toate cazurile, cei care au semnat ca martori pe aceste procese verbale sunt socrii sau cumnatii pãdurarilor, ceea ce ridicã semne de întrebare privind modul în care pãdurarii înteleg sã-si facã datoria, pentru a da bine în ochii sefilor de la Mitropolie. Primarul comunei Bãcesti, Horatiu Cãrãusu, este exasperat de zecile de procese verbale pe care pãdurarii le-au fãcut stând acasã. “Oamenii spun cã au fost amendati, desi pãdurarii nu i-au prins în pãdure. Cum au fãcut aceste procese verbale? Numai cu socrul sau cumnatul? Nu tin cu cei care furã din pãdure, cred cã vor fi existând printre cei amendati si oameni care sunt vinovati, dar trebuie probat, sã-i prinzi în pãdure, nu faci procese verbale ca sã te scazi din contabilitate”, a spus primarul Cãrãusu.
Povestea zecilor de hoti de lemne amendati de pãdurarii plãtiti de Mitropolia Moldovei a început anul trecut, când primãria Bãcesti s-a trezit cu peste 50 de procese verbale de amenzi pe numele unor locuitori din Pãltinis. În zonã, Mitropolia detine 1.800 de hectare de pãdure, retrocedatã de la statul român în urma unor procese istovitoare si costisitoare. Pãdurarul de atunci, Vlad Bacan, a decis sã amendeze mai toti adultii din Pãltinis, dupã ce, trecând prin pãdure, a vãzut cã lipseau foarte multi arbori. Culmea, pãdurarul nu prinsese niciun cetãtean în timp ce fura, însã a decis sã-si facã dreptate, dupã ce a auzit el prin sat care sunt hotii de lemne! A fãcut 50 de procese verbale, si-a trecut la martor socrul, pe Bacan Rubin, si a trimis hârtiile la primãrie.
Cum sã prinzi 30 de hoti în aceeasi zi si la aceeasi orã, la furat?
Din cele 50 de procese verbale din 2012, peste 30 aveau o particularitate: hotii fuseserã prinsi în aceeasi zi, la aceeasi orã si fuseserã încercuiti de pãdurar. Exact ca în bancul cu soldatul care încercuise de unul singur o companie de nemti… Cei din Pãltinis, o parte dintre hotii stabiliti de pãdurar, au decis sã conteste în instantã amenzile abuzive. Primarul Horatiu Cãrãusu este disperat. “Nu apãr hotii de lemne, o spun foarte clar. Stiu cã unii dintre locuitorii din Pãltinis furã lemne, dar trebuie prinsi si dovediti corect, cu martori stabiliti în mod corect, nu fãcute procese verbale pe genunchi si vii dupã aceea la primãrie sã ceri sã le luãm banii”, explicã primarul. Acum o lunã de zile, noul pãdurar, învãtat cum sã procedeze de cãtre predecesor, a dat alte 30 de procese verbale de amendã. Pãdurarul Sebastian Ilisanu a trecut drept martor pe socrul Pãdurariu Mihãitã, care stã tocmai în Parpanita, la 20-30 de kilometri de Bãcesti sau pe cumnatul sãu. Alti 30 de localnici din Pãltinis s-au trezit cu amenzi de la Mitropolie, în timp ce primãria Bãcesti sustine cã nu are de unde sã recupereze amenzile. Majoritatea celor amendati au primit câte 10 milioane de lei vechi din partea pãdurarului tocmit de preoti, pe motiv cã “au cãrat lemne din pãdure cu spatele”, majoritatea fiind acuzati cã ar fi sustras cu spatele mai bine de jumãtate de metru cub de lemne! “Pãdurarul stã în Parpanita si vine din când în când pe la noi. Asta este moda: stã acasã, vine din an în Pasti prin pãdurile de la noi din comunã si când vede cã au dispãrut copaci taie procese verbale cu nemiluita. Le face acasã, iar martori sunt rudele sale. Nu este corect”, acuzã locuitorii din Pãltinis. Oamenii se gândesc sã-i facã pãdurarului Ilisanu procese pentru abuz în serviciu. Mai mult, pentru a-si demonstra buna credintã, localnicii din Pãltinis vor participa peste douã zile la o campanie de plantare de puieti, Directia Silvicã fiind de acord sã ajute primãria Bãcesti cu peste 5.000 de puieti, care vor fi plantati pe dealurile din zonã.

LISTA LOCURILOR DE MUNCÃ VACANTE DIN JUDETUL VASLUI

Jurnal de Vaslui

Agentia Judeteanã pentru Ocuparea Fortei de Muncã Vaslui are în evidentã 99 locuri de muncã vacante în perioada 10-16.04.2013
Potrivit datelor rezultate din ofertele angajatorilor privind locurile de muncã vacante, în evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Muncã Vaslui sunt înregistrate 99 locuri de muncã pentru perioada 10-16.04.2013. Situatia locurilor de muncã vacante, disponibile la fiecare agentie localã din judet, este urmãtoarea: Agentia Localã Vaslui 67, Agentia Localã Bârlad 16, Agentia Localã Husi – 16 locuri de muncã. La nivel judetean, pentru studii superioare existã 2 locuri de muncã pentru persoane cu studii superioare în urmãtoarele meserii: consilier inginer constructii. Pentru studii medii si profesionale sunt oferite 97 locuri de muncã în urmãtoarele meserii: educatoare, asistent farmacie, animator socioeducativ, gestionar depozit, tâmplar PAL, fochist, brutar, bucãtar, ospatãr (chelner), vânzãtor, confectioner produse textile, îngrijitor clãdiri, muncitor necalificat, muncitor necalificat în agriculturã, muncitor necalificat confectii, etc

LOCURI DE MUNCÃ VACANTE LA DATA 11.04.2013
Agentia Localã Vaslui, str Spiru Haret, nr.5, Telefon 0372 / 764488
Locuri de muncã disponibile la data 11.04.2013: 67

S.C. CONFECTII S.A.	4 confectioner produse textile 5 muncitor necalificat in industria confectiilor
S.C. COSMIROM S.R.L.	11 tamplar PAL 1 tamplar manual – montator mobila (cu permis auto)
S.C. CUVAS S.R.L.	2 tinichigiu auto
S.C. CONBETAS S.R.L.	1 asfaltator
S.C. POLYR IMPEX S.R.L.	2 brutar
ASOCIATIA INIMA DE COPIL	1 educatoare
S.C. VASTEX S.A.	10 confectioner produse textile
S.C. TEOCLINIK S.R.L.	1 asistent farmacie
S.C. LCL ROMANIA S.R.L.	5 confectioner produse textile
S.C. DIVAMAR S.R.L.	5 confectioner produse textile
S.C. EURODONNA S.R.L.	2 vanzatoare
S.C. VIDPRO CONSTRUCT S.R.L.	10 muncitor necalificat
S.C. GMT EVALUARI SI CONSULTANTA S.R.L.	2 consilier inginer constructii
S.C. DEVICAGRO S.R.L.	3 muncitor necalificat in agricultura
S.C. DTH AUTOECHIPA S.R.L.	1 lucrator comercial
ASOCIATIA VALEA RACOVEI	1 animator socioeducativ

Agenta Localã Bârlad, Bulevardul Epureanu, nr. 8, Telefon 0371 / 073988
Locuri de muncã disponibile la 11.04.2013: 16

ASOCIATIA MYOSOTIS BARLAD	1 educator specializat
SC ALL FOODS DISTRIBUTIE SRL	1 sofer de autoturisme si camionete
SC BRONIA-IMPEX SRL BIRLAD	1 ospatar (chelner)
	1 ospatar (chelner)
	1 bucatar
SC CAPSA SRL BARLAD	1 ospatar (chelner)
	1 vanzator
	2 muncitor necalificat la intretinerea de drumuri, sosele, poduri, baraje
SC HEMDCONF SRL	5 operator confectioner industrial imbracaminte din tesaturi, tricotaje, materiale sintetice
SC PRISCOM SRL BIRLAD	1 gestionar depozit
SC SPECTRALCOM SRL BARLAD	1 montator subansamble

Agentia Localã Husi, str. A.I. Cuza, bl. H5, sc A, telefon 0371/ 073989
Locuri de muncã disponibile la 11.04.2013: 16

MINREEA – VIR S.R.L.	1 confectioner asamblor articole din textile
S.C. AFLUENT S.R.L.	6 muncitor necalificat confectii
S.C. GAMIBO S.R.L.	1 ingrijitor cladiri
S.C. PORTEXTILE S.R.L.	2 confectioner asamblor articole din textile
S.C. SPEED S.R.L.	1 paznic 1 tractorist
S.C. COSPRIM S.R.L.	1 manipulant marfuri 1 vanzator
II PRICOP AUREL	1 muncitor necalificat in agricultura 1 paznic

Sunt bani petru “Sãnãtate”!

Jurnal de Vaslui

 Buget optimist la Casa de Asigurãri de Sãnãtate
BANI Directorul Casei Judetene de Asigurãri de Sãnãtate (CJAS) Vaslui, Simona Polak, a declarat cã, în ciuda faptului cã institutia pe care o conduce nu mai dispune de bani pentru decontarea serviciilor medicale stomatologice, per ansamblu, bugetul primit pentru anul 2013 este promitãtor. Spre deosebire de anul trecut, acum, CJAS Vaslui beneficiazã de cresteri substantiale ale plafoanelor pentru decontarea medicamentelor, a serviciilor de asistentã pentru specialitãtile clinice, dar si de fondurile pentru îngrijirile la domiciliu.
Potrivit bugetului primit de Casa Judeteanã a Asigurãrilor de Sãnãtate Vaslui se pare cã, anul acesta, judetul va dispune de mai multi bani pentru decontarea medicamentelor gratuite si compensate. Conform declaratiilor Simonei Polak, directorul institutiei, bugetul alocat pentru medicamente în 2013 este de 64.629 mii lei, cu peste 40% mai mare, fatã de cel alocat în 2012 pentru acest sector. De asemenea, de majorãri bugetare beneficiazã si plafoanele pentru decontarea serviciilor acordate de cabinetele medicale cu specialitãti clinice, dar si sectorul care vizeazã decontarea serviciilor paraclinice, analize de laborator si imagisticã medicalã. Se pare cã cei mai dezavantajati de planificarea bugetarã a sumelor din fondul national al asigurãrilor de sãnãtate sunt furnizorii de servicii medicale dentare, a cãror subventionare a fost sistatã, dat si spitalele pentru care au fost reduse sumele dedicate spitalizãrilor de zi. “Din pãcate, chiar dacã nici pânã acum nu primeau sume foarte mari, într-adevãr sistarea fondurilor pentru medicii stomatologi pare sã fie o problemã, dar cu sigurantã Ministerul Sãnãtãtii va gãsi o solutie pentru a substitui într-un fel finantarea care venea pentru decontarea serviciilor stomatologice din fondul national al asigurãrilor sociale de sãnãtate. Si pânã acum sumele erau mici, nu depãseau în medie 1000 de lei pe lunã, ceea ce însemna cam 200-300 de lei pentru un pacient, dar oricum erau asigurate cât de cât minimul de servicii pentru anumite categorii de pacienti, copii, veterani si beneficiari ai legilor speciale si chiar alte categorii de pensionari. De asemenea, bugetul, în aceastã primã fazã, este ceva mai mic si pentru spitale, pentru cã s-au diminuat sumele acordate pentru decontarea spitalizãrilor de zi. În schimb, pentru a echilibra situatia au crescut consistent, cu aproape 30%, fondurile pentru îngrijirile la domiciliu si pentru serviciile acordate de medici în ambulatoriile de specialitate. Bugetul pe care-l primim noi nu este bãtut în cuie, nu este bugetul final, deocamdatã nu s-a stabilit bugetul pentru serviciile de care beneficiazã cei cuprinsi în Programele Nationale de Sãnãtate, cel mai probabil o parte dintre serviciile medicale ale acestora vor trece pe finantare de la Ministerul Sãnãtãtii. De asemenea, nici bugetul pentru spitale nu este definitivat integral, în schimb, avem conceput bine bugetul pe sectorul medicamentelor, unde am primit 64.629 mii lei, pentru serviciile paraclinice, 2.507 mii lei. De asemenea, a crescut bugetul pentru decontarea serviciilor de asistentã medicalã în ambulatorii de specialitate clinicã, de la 3.281 mii lei la 4.890 mii lei, iar pentru centrele de permanentã pe care le avem înfiintate anul trecut avem un plafon de 878 mii lei”, a declarat Simona Polak, directorul CJAS Vaslui.

Bursa locurilor de muncã

Jurnal de Vaslui

Agentia Judeteanã pentru Ocuparea Fortei de Muncã Vaslui va organiza vineri, 19.04.2013, “Bursa generalã a locurilor de muncã”. Persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã au sansa de a intra pe piata muncii la “Bursa generalã a locurilor de muncã”, eveniment care va avea loc în data de 19 aprilie 2013, la sediul Centrului Judetean de Resurse pentru Asistentã Educationalã, strada Donici, nr. 2 din Vaslui, la Cantina de ajutor social, strada Stefan Procopiu nr. 7 din Bârlad, şi la Casa Armatei, strada General Teleman, nr. 6 din Huşi.Prima bursã a locurilor de muncã organizatã de AJOFM Vaslui în acest an se va desfãsura pe data de 19 aprilie. Obiectivul principal al acestui eveniment îl constituie cresterea gradului de ocupare, prin întâlnirea directã a cererii cu oferta de locuri de muncã, în conditiile unei concurente loiale si transparente, care sã permitã realizarea unui echilibru, în timpul cel mai scurt. Bursa generalã a locurilor de muncã reprezintã o oportunitate pentru toti solicitantii de locuri de muncã interesati în a cunoaste mai bine piata muncii, respectiv ofertele de locuri de muncã, pentru a putea astfel sã aleagã un loc de muncã, conform pregãtirii lor profesionale, sau în ultimã instantã, sã se (re)orienteze profesional spre ocupatii cu posibilitãti mai mari de angajare pe termen mediu si lung. Agentii economici care vor participa la aceastã bursã generalã vor avea prilejul sã-si recruteze personalul direct, fãrã intermediari, în functie de cerintele concrete ale locului de muncã pe care îl oferã. Mai trebuie mentionat faptul cã angajatorii care încadreazã în muncã tineri aflati în dificultate si confruntati cu riscul excluderii sociale, conform Legii 116/2002, si care încheie cu AJOFM Vaslui conventii în acest sens, vor primi pentru fiecare tânãr angajat, pe durata contractului, salariul de bazã stabilit la data angajãrii, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu net pe economie. Sunt considerati ca aflati în dificultate si confruntati cu riscul excluderii sociale, conform Legii 116/2002, tinerii proveniti din centrele de plasament si centrele de primire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate si ale organismelor private autorizate în domeniul protectiei copilului, tineri singuri sau familisti cu sau fãrã copii în întretinere, ori care au executat pedepse privative de libertate.

Fanatismul religios dãuneazã grav crestinismului!

Jurnal de Vaslui

“CRESTINII” Bârladul a fost împânzit de afise-protest ale unui grup asa-zis ortodox, care instigã credinciosii împotriva cultului evanghelic, ce sãrbãtoreste Pastele odatã cu cei din Biserica Ortodoxã. Protopopul de Bârlad, pr. Vasile Lãiu, spune cã nu are cunostintã de astfel de afise si se dezice de cei care le-au conceput, precizând cã acest lucru nu are nimic de a face cu religia, postul sau cultul ortodox.
Credinciosii ortodocsi bârlãdeni sunt în marea lor majoritate oameni cu frica lui Dumnezeu si care respectã religia si cuvântul Domnului, care spune cã în Postul cel Mare, ca de altfel în toate posturile de peste an, important este sã fii curat sufleteste si sã postesti nu numai fizic – adicã abtinerea de la mâncarea de dulce – ci si spiritual! Adicã sã fii bun, milos, generos, iertãtor si întelegãtor cu toti semenii tãi. Dar existã si la ortodocsi uscãturi, oameni fãrã credintã.
CARP Bârlad organizeazã în preajma Sãrbãtorilor Pascale un concert extraordinar de interesant. Pe 12 aprilie, la Casa de Culturã din Bârlad va avea loc spectacolul “Lumina Învierii, Lumina primãverii”, unde vor cânta Ansamblul coral “Crizanteme” al CARP Bârlad, Grupul coral ortodox “Eleison”, Grupul “Elada” al comunitãtii ortodoxe elene bârlãdene, douã ansambluri folclorice din Vaslui si Târgoviste, precum si Grupul coral instrumental “Arca lui David” al Bisericii Evanghelice din Bârlad. Au fost puse în tot Bârladul afise care invitã bârlãdenii la concert, dar prezenta grupului coral instrumental evanghelist a aprins spiritul “religios” al unor asa-zisi ortodocsi bârlãdeni. Ei nu vor sã accepte cã existã prin Constitutie în România libertatea cultului religios si din cauza faptului cã multi pensionari înscrisi la CARP Bârlad sunt din acest cult, care au Pastele tot pe 5 mai ca si ortodocsii, invitatia adresatã grupului evanghelic de a concerta este cât se poate de normalã. Anormalã a fost reactia fanaticilor religiosi, care neavând nimic de a face cu credinta, au postat peste afisele concertului un protest tâmpit, prin care condamnã cultele religioase, altele decât cel ortodox si cere imperios bârlãdenilor sã nu participe la concert, “înfierând” cu mânie prosteascã prezenta grupului “Arca lui David” la concert. Preotul Vasile Lãiu, protopopul Bârladului, precizeazã cã nu are cunostintã de astfel de actiuni si se dezice de cei care le-au postat. În plin post, asemenea actiuni nu au nicio legãturã cu Dumnezeu si pentru cã este loc pentru toti în aceastã lume, indiferent de cultul religios la care a aderat, afisele-protest au fost luate de reprezentantii Politiei Locale Bârlãdene. Si cine este credincios cu adevãrat, va merge cu sigurantã la spectacolul de astãzi, 12 aprilie, care va începe la orele 16.30, la Casa de Culturã a Sindicatelor Bârlad.

NOU! Târg cu produse culinare traditionale deschis la Bârlad!

Jurnal de Vaslui


SCUMP, DAR FACE! Asta le explicã vizitatorilor participantii la târgul de produse traditionale deschis în week-end la Bârlad, acesta fiind de altfel si primul târg cu produse culinare bio deschis în orasul rulmentilor.
Producãtori din Ardeal si Moldova, precum si din Tara Româneascã, au venit la Bârlad de ieri, pentru a-si etala produsele culinare traditionale spre vânzare, chiar dacã suntem în Postul cel Mare. S-au lãudat cã mâncãrurile si bãuturile lor sunt fãrã E-uri si fãrã conservanti, dupã retete mostenite din strãbuni si din ingrediente de calitate. Iar mirosurile îmbãtãtoare i-au fãcut pe multi bârlãdeni sã nu se mai uite la pret si sã plece de la târg cu plasele pline, chiar dacã ne aflãm în plin post al Pastelui.
Cârnati de casã, muschiulet ca la mama…
Pânã duminicã, 14 aprilie, bârlãdenii pot sã cumpere produse din carne de porc, oaie, vitã, brânzeturi, dulciuri, cam tot ce le pofteste inima, preturile fiind si ele … la fel de mari ca si munca depusã de producãtori. Acestia se laudã cã produsele lor nu au nici un fel de chimicale (E-uri), sunt afumate traditional, iar brânza proaspãtã este din laptele cel mai bun de la vite, oi sau capre. Palinca respectã si ea standardele din mosi-strãmosi. Si cum o tuicã bunã deschide pofta de mâncare, bârlãdenii s-au îmbulzit la standurile cu produse din carne. La Târgul de Produse Bio si Traditionale, unde îsi expun produsele aproximativ 40 de producãtori din întreaga tarã, vizitatorii vor avea ocazia sã aleagã dintr-o variatã gamã de produse alimentare – de la cârnatii de Plescoi, cârnati ecologici din Maramures din carne de vitã, produse preparate dupã retete traditionale din carne de oaie, caprã, pasãre sau porc, brânzeturi felurite, produse apicole 100% naturale, dulciuri fãcute în casã, halva cum demult nu am mai vãzut, traditionalã si bunã, vinuri de casã din apreciate regiuni viticole ale tãrii noastre precum Valea Cãlugãreascã, sucuri naturale din fructe, dar si tuica de Arges, palincã, horincã sau afinatã. Pentru cei care postesc, un sfat prietenesc: nu mergeti la acest târg dacã nu sunteti 100% decisi sã postiti, pentru cã se pare cã producãtorii v-au pus gând rãu! Vã îmbie cu ceva atât de gustos si bun încât s-ar putea ca sã se clatine vointa de a posti pânã la final!

Instanta supremã despre examenele fraudate de la Parchet: “au adus grave prejudicii prestigiului justitiei”

Jurnal de Vaslui

 

Înalta Curte apreciazã cã prin faptele comise, “inculpatii au adus grave prejudicii prestigiului justitiei si demnitãtii functiei de magistrat în societate, care nu mai poate avea încredere în privinta luptei împotriva coruptiei dacã însãsi procedura de ocupare a functiilor de conducere în parchet nu este ocolitã de fenomenul coruptiei”. Mai mult, “retinerea unor acte de coruptie în esantionul de conducere din parchet genereazã un prejudiciu de imagine suplimentar”.

Magistratii instantei supreme si-au motivat decizia de condamnare a sase procurori implicati în fraudarea examenului de promovare în functii de conducere organizat de Parchetul General. În încercarea de a scãpa de condamnare, fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghitã, a fãcut 70 de memorii si plângeri, unele transmise prin fax, chiar în noaptea precedentã datei la care era citatã la audieri. Mai mult, a dat vina pe douã colege.
Procurori pedepsiti
În urmã cu un an, judecãtorii de la Înalta Curte au condamnat cinci procurori pentru fapte de coruptie. Eugen Cojocaru si Gheorghe Dumitru au fost condamnati la trei ani de închisoare cu executare, iar Gheorghe Cerbeanu, Gabriela Ghitã si Sterian Guli au primit pedepse cuprinse între doi si doi ani si sase luni de închisoare cu suspendare.
Tehnici de manipulare
Un capitol aparte din motivarea judecãtorilor este destinat fostului procuror general adjunct al României, Gabriela Ghitã, condamnatã la doi ani cu suspendare si cinci ani perioadã de încercare pentru permiterea accesului unor persoane la informatii nedestinate publicitãtii. “Inculpata Ghitã Georgeta Gabriela nu a dat declaratii în cauzã, nici în cursul urmãririi penale si nici în cursul cercetãrii judecãtoresti, prevalându-se de dreptul la tãcere. În cursul urmãririi penale, procurorii de caz noteazã cã, în data de 30.11.2007, dupã ce i s-au adus la cunostintã învinuirile si drepturile procesuale, Ghitã Georgeta Gabriela a solicitat sã-i fie acordat un termen, rezonabil, pentru pregãtirea si exercitarea apãrãrii, cu posibilitatea consultãrii dosarului cauzei. Ulterior, inculpata a uzat de dreptul la tãcere si a formulat un numãr de peste 70 de cereri, memorii, plângeri contra actelor procurorului, invocând nulitatea urmãririi penale, practic, în integritatea ei”, se aratã îm motivaera judecãtorilor.
Intimidãri de procuror general
Ghitã a invocat nulitãti de tot râsul. Astfel, de exemplu, a sustinut nulitatea citatiei ca urmare a semnãrii acesteia de cãtre un singur procuror, în conditiile în care urmãrirea penalã este efectuatã de doi procurori. În plus, unele dintre acestea au fost transmise prin fax în cursul noptii precedente datei la care era citatã. Nu s-a prezenat când a fost citatã, lucrui care a “condus la tergiversarea solutionãrii cauzei si la aprecierea procurorilor de caz cã aceasta si-a exercitat excesiv si cu rea-credintã drepturile procesuale”, se mai aratã în motivarea Înaltei Curti. În continuare, în timpul procesului, Ghitã a promovat cãi de atac inadmisibile împotriva unor încheieri de sedintã “ceea ce a si condus, în final, la prelungirea momentului la care a fost posibilã citirea actului de sesizare a instantei”.
A refuzat sã se prezinte la audieri
Procurorii DNA au chemat-o de patru ori sã-i prezinte materialul de urmãrire penalã. Nu s-a prezentat niciodatã. În aceste conditii, dupã ce a fost trimisã în judecatã, a sustinut în fata judecãtorilor cã nu i s-au prezentat probele! În cursul urmãririi penale, aceeasi Ghitã a dat vina pe douã colege si a fãcut denunturi împotriva lor, sustinând cã ele au furnizat subiectele de examen procurorilor care erau dispusi sã plãteascã pentru a obtine functii de conducere în Parchete. Aceste denunturi au fost demontate de judecãtori dupã ce a fost audiatã o convorbire telefonicã dintre inculpatii Guli Sterian si Cojocaru Eugen, în care Guli Sterian afirmã: „Diversiune! Ce desteaptã a fost asta, Gabi, cum a aruncat pe piatã zvonul”.
Pedepsele
În dosarul privind fraudarea concursului pentru procurori sefi, Înalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) l-a condamnat pe Eugen Cojocaru la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influentã. Procurorul Gheorghe Dumitru a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru infractiunea de cumpãrare de influentã. În cazul lui Gheorghe Bucur, instanta a stabilit o pedeapsã de doi ani si sase luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la cumpãrare de influentã. Gheorghe Cerbeanu a primit o pedeapsã de doi ani si sase luni de închisoare cu suspendare pentru douã fapte de complicitate de cumpãrare de influentã. Gabriela Ghitã a fost condamnatã la doi ani de închisoare cu suspendare pentru permiterea accesului unor persoane la informatii nedestinate publicitãtii, în cazul acesteia judecãtorii stabilind un termen de încercare de cinci ani. Procurorul Sterian Guli a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la fapta de permitere a accesului unor persoane la informatii nedestinate publicitãtii.
15.000 de euro pentru o functie de conducere
Potrivit procurorilor, în noiembrie 2007, Eugen Cojocaru a pretins de la Gheorghe Dumitru 50.000 de euro pentru ca, prin influenta de care se bucura asupra membrilor Comisiei de examinare a concursului pentru functii de procurori sefi, sã-i determine pe acestia sã-i înlesneascã lui Gheorghe Dumitru promovarea ca procuror general la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Pitesti. Din suma pretinsã, Eugen Cojocaru a primit efectiv suma de 15.000 de euro, Gheorghe Dumitru fiind ajutat, în acest sens, de Gheorghe Cerbeanu si Gheorghe Bucur. În cursul lunilor octombrie – noiembrie 2007, Gheorghe Dumitru i-ar fi dat lui Bucur mai multe bunuri (bãuturi alcoolice, vin si whisky), pentru ca acesta, prin influenta pretinsã asupra unor magistrati, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, sã-i determine sã intervinã asupra membrilor Comisiei de examinare în scopul promovãrii examenului în functia de conducere vizatã.
Preferatul sefilor
De asemenea, în noiembrie 2007, Sterian Guli, candidat pentru promovarea în functia de prim-procuror al Parchetului de pe lângã Tribunalul Bucuresti, prin intermediul lui Eugen Cojocaru a obtinut de la Gabriela Ghitã o parte din subiectele concepute pentru examenul scris al candidatilor ce urma sã se desfãsoare în 25 noiembrie 2007. Potrivit DNA, Gabriela Ghitã ar fi pus la dispozitia lui Eugen Cojocaru informatii strict confidentiale, continând o parte din subiectele pentru examenul în cauzã, pentru ca acesta sã le furnizeze lui Sterian Guli. În aceastã modalitate a fost dezavantajat celãlalt candidat pentru functia respectivã, care nu a avut “sansa” sã beneficieze de un astfel de ajutor, potrivit procurorilor. La finalizarea concursului, Sterian Guli s-a plasat pe prima pozitie la examenul pentru promovarea în postul de prim-procuror al Parchetului de pe lângã Tribunalul Bucuresti.
evz.ro

Guvernul Ponta si Buzatu îsi bat joc de vasluieni

Jurnal de Vaslui

 
JAVRÃ ORDINARÃ Guvernul Ponta a emis un act normativ, cu dedicatie pentru vasluieni. Totul a pornit la cele 14 hotãrâri de consilii locale din judet, prin care se interzicea explorarea sau exploatarea gazelor de sist pe teritoriul comunelor respective. Oricât s-au strãduit juristii din Guvern sã ignore aceste hotãrâri, într-un final au realizat cã acestea stau în picioare, iar Chevronul ar putea fi pus în imposibilitatea de a demara lucrãrile în judetul Vaslui. În aceste conditii, s-a gãsit solutia: ieri a fost publicatã în Monitorul Oficial o modificare a O.U. 85/2011 prin care autoritãtile locale sunt lãsate fãrã posibilitatea de a decide asupra unor asemenea actiuni, din sfera prospectiunii gazelor de sist. Altfel spus, toate hotãrârile care interziceau explorarea sau exploatarea gazelor de sist nu mai au nicio valoare! Practic, Guvernul Ponta invitã Chevronul în judetul Vaslui, ignorând vointa vasluienilor!
Suspect de silentios, Guvernul Ponta încearcã sã gãseascã tot felul de solutii de încadrare în limitele legistatiei românesti a explorãrii/exploatãrii gazelor de sist, desi, nu cu mult timp în urmã, USL-istii strigau în cor “NU gazelor de sist”. Au început prin modificarea Ordonantei de Urgentã 85/2011 (datã pentru modifiarea Legii 50/1991, privind autorizarea lucrãrilor de constructii), inserând în respectiva ordonantã, cel putin un alineat otrãvit. Prin noul alineat 6, de la articolul 4, Guvernul stabileste o exceptie, prin care ia, practic, puterea autoritãtii locale în materie de constructii si o dã unei autoritãti competente, care va fi stabilitã într-o lege specialã. Mai simplu spus, Guvernul a vrut sã dea un regim separat, special, pentru tot ceea ce tine de prospectiuni, de studii geotehnice si prospectiuni geologice, dar si – atentie! – deschiderea exploatãrilor de gaze si petrol, pe teritoriul României. Cum în România, la momentul de fatã, nu existã o lege specialã pentru exploatarea gazelor de sist sau activitãti din aceeasi sferã, fãrã îndoialã, ei i se pregãteste astfel terenul pentru oficializare. Primul pas a fost fãcut: prin modificãrile Ordonantei 85 din 2011, publicate acum în Monitorul Oficial, autoritãtile locale sunt lãsate fãrã posibilitatea de a decide asupra unor asemenea actiuni, din sfera prospectiunii gazelor de sist, eventual, deschiderea de exploatãri de gaze de sist. Nu mai este, din acest moment, niciun dubiu, ca acele hotãrâri de Consilii Locale, ale comunelor vasluiene, dârze împotriva explorãrii gazelor de sist, rãmân fãrã nicio valoare, de vreme ce, prezentul act normativ, aratã limpede cã puterea de decizie în acest caz va apatine exclusiv unei autoritãti competente, desemnate printr-o lege specialã. Spun suficient de clar, dar si suficient de sfidãtor, noile modificãri: actul emis de autoritatea compententã va tine loc de orice autorizatie de constructie, emisã, clasic, de autoritãtile locale, în baza Legii 50/1991 (legea privind autorizarea executãrii în constructii).
Iatã actul normativ prin care Guvernul Ponta ignorã total vointa vasluienilor!